În sociocrație, luarea deciziilor urmează un proces bazat pe consimțământ care își propune să includă contribuția tuturor membrilor cercului și să promoveze luarea deciziilor eficace și eficient.
Iată o prezentare generală a modului în care funcționează luarea deciziilor în sociocrație:
- Dezvoltarea propunerii:
Orice membru al cercului poate iniția o propunere. Propunerea subliniază o decizie sau o acțiune specifică care trebuie luată și ar trebui să fie clar definită și aliniată cu scopul și politicile organizației.
- Căutarea consimțământului:
Odată ce o propunere este făcută (de către un membru, de către un grup de membri sau eventual un cerc de ajutor format pentru a sintetiza propunerea), aceasta este prezentată cercului sau echipei relevante pentru examinare. Membrii cercului au posibilitatea de a pune întrebări de clarificare pentru a înțelegere și a oferi feedback (reflecții, preocupări sau chiar obiecții).
- Obiecții:
În sociocrație, obiecțiile joacă un rol crucial. Se ridică o obiecție în cazul în care un membru consideră că propunerea ar avea un impact negativ asupra scopului, politicilor cercului/organizației sau capacitatea de a atinge obiectivele consimțite. Obiecțiile ar trebui să se bazeze pe argumente motivate și ar trebui să abordeze impactul propunerii mai degrabă decât preferințele personale.
- Luare integrativă a deciziilor:
Atunci când se ridică o obiecție, aceasta declanșează un proces integrator de luare a deciziilor. Persoana care face propunerea și cei ce obiectează colaborează pentru a găsi o soluție care să abordeze obiecția, pentru ca decizia finală să permită atingerea rezultatului propus. Acest proces de colaborare își propune să integreze perspectivele diferite astfel încât să se ajungă la o soluție acceptabilă de către toți membrii cercului (grupului de lucru).
- Consimţământ:
Consimțământul înseamnă că nu există obiecții motivate cum că propunerea va avea un impact negativ sau va împiedica împlinirea scopului sau politicilor cercului/organizației. Consimțământul nu este unanimitate sau consens. Consimțământul presupune că membrii au încredere în judecata celuilalt și că există dorința de a merge mai departe, cu excepția cazului în care există o obiecție legitimă și motivată (argumentată) în raport cu scopul și obiectivele cercului.
- Evaluarea în vederea consimțământului:
Membrii cercului evaluează dacă propunerea este „destul de bună pentru moment” și „suficient de sigură pentru a o încerca”. De fapt, oamenii decid dacă propunerea este acceptabilă pentru a fi implementată, chiar dacă poate să nu fie cea mai bună soluție posibilă. Dacă nu există obiecții motivate care ar împiedica implementarea, se oferă consimțământul, iar propunerea devine o decizie.
- Iterație și feedback:
Sociocrația încurajează buclele de feedback pentru a evalua impactul deciziilor și eficacitatea acestora. Dacă o decizie se dovedește a fi ineficientă sau necesită ajustare, cercul poate iniția o nouă propunere sau o poate modifica pe cea existentă print-un proces bazat tot pe consimțământ.
Pentru a discuta mai multe despre sociocrație, nu ezitați să mă contactați pe email la adrian.zarif@sociocracyforall.org
Toate cele bune!