Iată câteva moduri în care sociocrația încurajează colaborarea și participarea:
- Structura de cercuri:
Sociocrația structurează organizația în cercuri sau echipe de lucru care se auto-administrează. Fiecare cerc are un domeniu de activitate bine definit, cu o responsabilitate și o autoritate specifică de luare a deciziilor. Această structură permite membrilor să participe în domeniile în care se regăsesc prin abilitățile și interesele lor, fiind stimulați de un sentiment de integrare și implicare.
- Distribuirea luării deciziilor:
În sociocrație, luarea deciziilor este distribuită în întreaga organizație în acord cu o autoritate delegată clar definită. Cercurile au autonomia și autoritatea de a lua decizii în domeniile lor de activitate, permițând luarea deciziilor în mod descentralizat și reducând dependența de “directivele” (“indicațiile”) transmise ierarhic (“de sus în jos”). Această împuternicire a cercurilor de a lua decizii în propriul domeniu de activitate promovează colaborarea membrilor și participarea lor activă și asumată. Fiecare cerc (grup de lucru) poate lua decizii în mod autonom în limitele de autoritate ce i-au fost delegate conform domeniului de activitate repartizat.
- Luarea deciziilor pe bază de consimțământ:
Sociocrația folosește luarea deciziilor pe bază de consimțământ, în care propunerile se transformă în decizii, cu excepția cazului în care există obiecții justificate și argumentate. Această abordare încurajează membrii să participe activ la procesul de luare a deciziilor, exprimându-și preocupările sau îngrijorările, oferind feedback și lucrând în colaborare pentru a aborda și integra obiecțiile. În acest fel se asigură că deciziile sunt incluzive și iau în considerare perspectivele tuturor părților implicate.
- Legătura dublă:
Principiul legăturii duble în sociocrație stabilește o structură de comunicare și coordonare bilaterală (în ambele sensuri) între cercurile adiacente (de tip “părinte-copil”). Fiecare cerc are un reprezentant sau o persoană de legătură care participă atât la cercurile de nivel mai specific (copil), cât și la cercul de nivel mai general (părinte). Acest flux bidirecțional de informații facilitează colaborarea, schimbul de idei și alinierea obiectivelor între diferite cercuri, promovând participarea și luarea deciziilor colective. Prin dubla legătură se asigură un echilibru de putere între cercuri bazat pe principiul de “putere împreună cu”, în locul puterii de tip “putere asupra”.
- Feedback și îmbunătățire continuă:
Sociocrația pune accent pe buclele regulate de feedback și pe îmbunătățirea continuă. Membrii sunt încurajați să ofere feedback cu privire la procese, politici și decizii. Această cultură de feedback încurajează colaborarea prin crearea unui mediu în care membrii se simt auziți și apreciați, iar implicarea lor poate contribui la creșterea și dezvoltarea organizației.
- Comunicare transparentă:
Sociocrația promovează comunicarea transparentă permițând informațiilor relevante să fie accesibile tuturor membrilor. Procesele transparente asigură că deciziile sunt informate, întemeiate, înțelese și luate în mod colectiv. Canalele de comunicare deschise favorizează colaborarea, încrederea și înțelegerea realității comune, permițând membrilor să participe activ la discuții și la luarea deciziilor.
- Diferențierea rolurilor:
Sociocrația se concentrează mai degrabă pe diferențierea rolurilor decât pe poziții ierarhice. Fiecare rol are o autoritate și o responsabilitate bine definită, permițând membrilor să contribuie cu expertiza și abilitățile lor la obținerea rezultatelor dorite. Această abordare încurajează colaborarea bazată pe puncte (abilități) forte complementare și promovează o cultură a responsabilității și a cooperării.
Pentru a discuta mai multe despre sociocrație, nu ezitați să mă contactați pe email la adrian.zarif@sociocracyforall.org
Toate cele bune!