Q&A #25 - Ce este ierarhia circulară în sociocrație?



În sociocrație, ierarhia circulară este un concept fundamental care modelează structura organizațională și procesele de luare a deciziilor. Este cunoscută și ca „organizație de cercuri” sau „structură de cercuri sociocratice”.

Într-o ierarhie circulară, autoritatea și puterea de decizie sunt distribuite între diferitele cercuri (echipe / grupuri de lucru) din cadrul unei organizației. Fiecare cerc este responsabil pentru o anumită zonă, funcție și are autonomia de a lua decizii legate de domeniul său de activitate.

Iată câteva aspecte cheie ale unei ierarhii circulare în sociocrație:


  1. Structura de cercuri:

Cercurile sunt grupuri auto-organizate care operează în cadrul organizației în mod semi-autonom. Fiecare cerc are un scop specific, cum ar fi un departament, o echipă de proiect sau un grup de lucru. Cercurile sunt create pe baza nevoilor și funcțiilor organizației. Fiecare cerc are autoritatea de a lua decizii în domeniul specific de activitate alocat și persoanele au calitatea explicită de membru al cercului respectiv. Formarea unui nou cerc și componența acestuia se face prin consimțământul “cercului părinte” și al persoanelor care vor forma noul cerc (“cercul copil”).


  1. Legăturile duble:

Legătura dublă este un concept care conectează cercurile în cadrul structurii orizontale de cercuri sociocratice. “Legăturile” sunt persoane care au drepturi depline de membru și de luare a deciziilor atât în ​​cercul părinte, cât și în cercul copil. O astfel de structură de cerc cu dublu legătură permite fluxul de informații, feedback și luarea deciziilor echilibrate între cercuri. De asemenea, prin aceste duble legături între cercul părinte și cercul copil sociocrația se asigură că niciun cerc nu are „putere asupra” unui alt cerc, ci „putere împreună cu” alte cercuri.


  1. Întâlnirile cercului:

Întâlnirile cercului reprezintă o parte importantă a procesului de luare a deciziilor în sociocrație. Ele oferă un forum pentru membrii unui cerc pentru a discuta probleme, a face propuneri și lua decizii prin consimțământ. Întâlnirile cercului urmează de obicei un format structurat, cum ar fi, printre altele: check-in, formarea agendei, consimțământul în legătură cu ceea ce urmează a fi discutat în cadrul întâlnirii, runde de discuții, sintetizarea și formularea de propuneri, runde pentru întrebări de clarificare, runde pentru reflecții personale, luarea deciziilor prin consimțământ, integrarea diferitelor obiecții justificate, actualizarea backlog-ului (subiecte de discutat în viitoarele întâlniri) evaluarea modului în care a decurs întâlnirea, check-out. Discuțiile unui cerc sociocratic sunt facilitate de către o persoană cu rolul de facilitator, iar minutele sunt notate de către o persoană care are rolul de secretar (scrib).


  1. Luare a deciziilor prin consimțământ:

În sociocrație luarea deciziilor se face prin consimțământ. Deciziile sunt luate pe baza faptului că sunt considerate „suficient de bune pentru moment” și „suficient de sigure pentru a le încerca”. Consimțământul înseamnă că nu există obiecții motivate (justificate) din partea membrilor cercului, fără a fi nevoie de consens. Această abordare permite luarea eficientă a deciziilor, asigurând în același timp că preocupările și perspectivele sunt luate în considerare și integrate prin remodelarea propunerii inițiale.

Avantajul deciziilor luate prin consimțământul membrilor unui cerc (având un domeniu de activitate specific, bine definit) este că ele sunt acceptabile pentru toți și în final susținute de către toți cei ce au participat la luarea deciziei. În sociocrație nu este loc de abțineri. În raport cu propunerea făcută, fie nu ai obiecții justificate (caz în care propunerea este acceptabilă pentru tine) fie ai obiecții, caz în care trebuie să explici tuturor de ce anume consideri că propunerea poate împiedica atingerea scopului comun consimțit în prealabil.

Obiecțiile valide (justificate) sunt integrate prin reformularea propunerii inițiale astfel încât forma finală a propunerii să fie acceptabilă de către toți membrii cercului. În sociocrație, decidenții nu sunt întrebați dacă sunt de acord, ci dacă au vreo obiecție. Când nu mai există obiecții, propunerea devine decizie. Fiecare decizie are atașat un termen de revizuire (pe baza feedbackului și a evaluării rezultatelor). În urma procesului de revizuire, decizia inițială poate să rămână la fel sau poate să fie schimbată, fiind necesară obținerea unui nou consimțământ.


  1. Guvernare dinamică:

Sociocrația promovează conceptul de guvernare dinamică, ceea ce înseamnă că structura și procesele organizației pot evolua în timp. Cercurile pot fi create, modificate sau dizolvate în funcție de nevoile organizației și de consimțământul persoanelor implicate. De asemenea componența fiecărui cerc poate să varieze în timp. Toate deciziile se iau prin consimțământ, în cadrul domeniul de autoritate al cercului respectiv. pentru luarea unei decizii este necesar consimțămțământul atât din partea cercului părinte cât și ale cercurilor copii. În acest fel este asigurată coeziunea întregii organizații, alinierea cu viziunea și misiunea și progresul continuu (împreună, nu separat).



Ierarhia circulară în sociocrație asigură un echilibru între cercurile / domeniile mai generale și cercurile / domeniile (semi)autonome mai specifice (locale).

Ierarhia circulară permite comunicarea eficientă, colaborarea și adaptabilitatea în cadrul organizațiilor, promovând un sentiment de integrare și implicare în rândul membrilor.


Pentru a discuta mai multe despre sociocrație, nu ezitați să mă contactați pe email la adrian.zarif@sociocracyforall.org

Toate cele bune!


Ne puteți contacta pe email:


1 Like