Q&A #29 - De ce atât de multe organizații încă folosesc modele ierarhice de sus în jos?

International SoFA Romania
, , , ,
1

Q&A #29 - De ce atât de multe organizații încă folosesc modele ierarhice de sus în jos?

Q-and-A-about-Sociocracy
Q-and-A-about-Sociocracy753×342 121 KB

Q&A #29 - De ce atât de multe organizații încă folosesc modele ierarhice de sus în jos?

Există mai multe motive pentru care multe organizații, inclusiv organizații nonprofit continuă să folosească modele ierarhice de sus în jos:

  1. Tradiție și familiaritate:

Modelele ierarhice de sus în jos au fost structura organizațională dominantă timp de multe secole și sunt adânc înrădăcinate în societatea și cultura noastră. Oamenii sunt adesea familiarizați cu acest model și poate fi o provocare să se rupă de normele și practicile stabilite.

  1. Comandă și control:

Modelele ierarhice oferă un lanț de comandă clar, cu autoritatea de luare a deciziilor concentrată la vârf. Această structură poate fi atrăgătoare pentru organizațiile care caută eficiență și luare rapidă a deciziilor, mai ales în situațiile în care timpul este esențial sau în industriile cu ierarhii stricte.

  1. Claritate și responsabilitate:

Ierarhiile oferă linii clare de autoritate, funcții și responsabilități. Acest lucru poate ajuta la stabilirea responsabilității și la asigurarea faptului că sarcinile sunt atribuite și îndeplinite eficient. Pentru unele organizații, în special cele cu sarcini foarte specializate și de rutină, o structură ierarhică poate oferi claritate și control asupra operațiunilor.

  1. Stabilitate și ordine:

Modelele ierarhice oferă un sentiment de stabilitate și ordine prin specificarea funcțiilor de execuție și a responsabilităților aferente în cadrul organizației. Această structură poate ajuta la menținerea controlului și la minimizarea haosului, în special în organizațiile mai mari sau cele cu operațiuni complexe.

  1. Evitarea riscurilor:

Modelele ierarhice de sus în jos pot crea o percepție a riscului redus, deoarece autoritatea de luare a deciziilor revine unui grup restrâns de persoane aflate în vârful ierarhiei. Acest lucru poate fi atrăgător pentru organizațiile preocupate de potențiale conflicte sau de consecințele procesului decizional descentralizat.

  1. Conștientizare limitată:

Este posibil ca unele organizații să nu fie conștiente de modele alternative sau de potențialele beneficii ale unor abordări mai participative, cum ar fi sociocrația sau alte forme de autogestionare și de guvernare dinamică. Lipsa de expunere la diferite modele, accesul limitat la instruire și resurse sau o rezistență la schimbare pot contribui la persistența structurilor ierarhice tradiționale de tip piramidal.

Este important de reținut că, deși modelele ierarhice tradiționale de tip piramidal au avantajele lor în anumite contexte, ele pot, de asemenea, împiedica colaborarea, creativitatea și adaptabilitatea.

Pe măsură ce organizațiile devin mai conștiente de potențialele beneficii ale abordărilor incluzive și participative, pot începe să exploreze modele alternative care încurajează adunarea și utilizarea inteligenței colective, a colaborării și a implicării active a membrilor organizației.

Organizațiile care adoptă sociocrația ca model de organizare și metodă de luare a deciziilor prin consimțământ au parte de o mai mare susținere a deciziilor luate, ceea ce contribuie la o mai mare coeziune organizațională.

Pe termen lung, organizațiile sociocratice pot construi un mediu de lucru incluziv și participativ, viabil, sustenabil și regenerabil ce poate să devină o alternativă reală la modelele ierarhice tradiționale piramidale (de sus în jos).

Pentru a discuta mai multe despre sociocrație, nu ezitați să mă contactați pe email la adrian.zarif@sociocracyforall.org

Toate cele bune!

Ne puteți contacta pe email:

1 Like